the last....

hey dragii mei,
sfarsit de an...inca doua miraculoase zile si ne putem gandi toti la un nou inceput...
de ce acum si nu oricand?
pentru varii motive, pentru ca acum e evident si la moda...incepe un an nou...2009
anul 2008 il incepeam cu o slujba noua, continuam in acelasi domeniu, incepeam alaturi de colegi noi fara sa stiu ca cel putin unul imi va deveni extrem de drag si cel mai important...prieten. ( stie ea la cine fac referire:)

am muncit anul asta foarte mult...am aflat multe tare despre mine si capacitatile mele.
am ras mult si am avut cateva experiente inedite.
am inceput anul cu multa meditatie...cu multa introspectie, si a continuat si pe parcurs , ermetizandu-ma la un moment dat.

m-am autosigilat.

a fost un an excelent. inchei o calatorie extrema si exceptionala.
nu exagerez cu nimic. imi inchei anul si calatoria mea in mine.

2009 va fi open season :)

de asemenea inchei si acest blog. e un blog foarte personal, prin intermediul caruia v-am lasat sa vedeti inside me...v-am impartasit din temerile si visele si visurile mele.
v-am impartasit despre perceptia mea asupra lumii si asupra divinitatii.
vam povestit despre dragoste, despre framantari si dorinte, despre aspiratii si reflectii, despre pasiuni si ploaie :)

asa ati facut cunostinta cu o Lore pe care altfel nu ati fi cunoscut-o...sau poate...

Multumesc !!!

2009 va fi anul in care libertatea si zambetul va prima...tre sa prind un cal verde si sa il transform in realitate...
ma voi incarca de curaj, imi voi pune chilotii pe dos si voi porni in another journey.

one way or another voi parasi romania, si tot one way or another ma voi reapuca serios de psihologie.
voi incepe un nou blog care va fi un soi de rehearsal pentru cartea urmeaza sa o scriu,
de asemenea imi voi pune la punct si pasiunea pentru fotografie.

si voi calatari...voi vedea Franta si voi fi eu mai presus de orice.

o sa am grija sa va tin aproape ca prin puterea exemplului personal sa va demonstrez ca caii verzi devin realitate atunci cand crezi in ei si-i readuci in viata ta.

soare, verde, vant, muzica, calatorii, carti, tutun, parfum, flori, vechi si nou, limbi straine, aventura, levantica, psihologie, un obiectiv manuit cu infrigurare pentru a nu pierde clipa, zoom, eu.

Va iubesc oameni. De aceea luati aminte si stati aproape.

See u soon. In alta parte.

taste this

http://www.youtube.com/watch?v=xfb-X30ochk&NR=1

some stuff about something called Christmas

It used to be my favourite time of year...
but it stopped some years ago...
the reasons are too sad to be said...
but it drives me crazy random things that reminds me how good it used to be...
some may ask why dont i do something to make it back as it used to be...
cause i lost something on the road...
maybe a family...maybe the sense of forgiveness, maybe some love, some truths, maybe some lies...
but pay attention to this list, you may find pieces of what used to be your xmas once tooo...
frank sinatra and some carrols
the smell of cookies
the warmth of the oven
the smell of the xmas tree
some snowflakes
old black and white movies
tom and jerry
the ornaments , the balloons, the sweets, the expectation

asteptarea cadourilor, ideea ca te vei pune in pat si dimineata vei gasi sub bradul din fata patului lucrusoare dragute ce te vor bucura oricum.
mirosul de portocala rasa, caci mama o punea in toate prajiturile ca sa avem noi ce scuipa..
mirosul de ger ce il aduceai in casa de fiecare data cand intrai pe usa,
pocnitorile in surdina, si omuletzii cu zdranganele ce se pregateau pentru colindat sau urat...
mainile rosii de frig si aspre ale tatii, si mami care mirosea a copt sau a legume fierte pentru salata boeuf,
mai aprindeai o candela si atunci se mai amesteca si mirosul acela de ars,
vedeai asa o forfota in jur si toata lumea se pregatea...se pregatea sa leneveasca si sa manance...
ciudat nu?
sa muncesti trei zile neincetat, sa gatesti o sumedenie de mancaruri...ca apoi sa stai :)

Inca traiesc in dorul Craciunului, asta pentru ca intotdeauna traiesti in dorul a ceea ce ai avut, la fel cum traiesc in dorul dragostei, a muntilor mei iubiti de la buni, a mirosului de iarba proaspat cosita, a saniusului , a prajiturilor, a mirosului de porc parlit si a trosnetului de lemne ce ard mocnit in soba,

Da , o viata plina de senzatii, pot sa inchid ochii si sunt iar acolo.
In seara asta mi-am dat seama ca ce vreau eu e sa construiesc...
Sa construiesc o casa, o familie, o dragoste, o sinceritate, o prietenie, o persoana mai buna...vreau sa construiesc un Craciun...

ps: pentru Lori cea dulce.

pentru...cei mai ...

asa :)
ca era sa dau drumul doar titlului :)

cei mai dragi mie acum - andrushka , dani si vlad.
cei mai vechi alaturi de mine in bucuresti - mirela, adriana, paul, georgiana, ovi.
pentru cei regasiti - miha , ana.
pour les nouveautes - lori, seba,
for the best - ela mea.

Si pentru multi altii care se stiu ei...
VA IUB DRAGII MEI, CAM DE AICI PANA LA GURA HUMORULUI :)

framantari...

Devin pisaloaga cand vreau sa inteleg unele lucruri,
si imi gasesc victime...
adica oameni carora le spun diverse, intrebari, cuvinte, povesti...si ei reactioneaza,
intr-un anumit fel...si atunci eu manipulez fiecare reactie , fiecare cuvant, si incerc sa refac un puzzle,
potrivesc piesele in atatea feluri si fac atatea combinatii de te doare mintea,

Da si dupa ce innebunesc omul cu care vorbesc, trag concluzii si in mintea mea incepe sa se prefigureze imaginea corecta a puzzle-ului...

Sau doar bat campii si ma linistesc.

Multam Andrushka draga si sorry ca te-am innebunit.

Promit ca nu e ultima oara 