am fost in team building.
cu firma :) adica cu toata firma...120 oameni...
tare..si multi...atat cat distractia sa fie cat mai diversificata...
si chiar daca ploaia ne-a posomorat la inceput...pentru ca s-a aliat cu frigul.
dar diferenta la mine, a facut-o aparatul foto de care m-am agatat.
am evitat aceasta pasiune cat am putut de mult...am dedicat timpul psihologiei...ca dehhh, planuiam sa facem cariera...Jung fiind foarte aproape de sufletul meu...iar pe Freud il citeam si il blamam la infinit ,caci era contradictoriu si enervant in afirmatiile lui exarcebate despre sexualitate...
dar fotografia... am trait pe langa oameni care au impins pasiunea la extrem...sute de fotografii, facute sub influenta ierbii..umbre,culori,priviri,ochi,idei,
respirau un je ne sais quoi...era si greau sa le poti explica...ametiti de libertate...
armeneasca anei- bestiala...un apartament boem, cu trepied si un mircea permanent inspirat de dragostea frateasca...
apoi poze descarcate, prelucrate la nesfarsit...pana nu iti mai dadeai seama de la ce s-a pornit, ce a vrut sa surprinda poza respectiva...
ahhhh...si m-am agatat de aparat si ma surprindeam cautand orice urma de imprevizibil,inedit,ceva altfel si plin de expresie...
m-am bucurat ca un copil pentru orice poza altfel...pentru orice privire surprinsa si care spunea ceva...toata gama...
anyway...let's continue...macar de data asta sa aprofundez...e tare bine, sa observi si sa surprinzi...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
a fost un team building al... nush... cumva al eliberarii. eu una, am avut cateva momente doar ale mele. am realizat cat e de frumos sa exprimi. ceva... orice. si oricum, prin vorbe, prin gesturi, in scris, prin poze... oricum. apoi sa ai confirmari ca esti apreciat ca prieten, ca om pur si simplu. nu spun ca trebuie sa ma placa toata lumea... e suficient sa fiu placuta de cei pe care ii consider eu "ai mei". ai mei colegi, ai mei prieteni, etc... mi-a placut mult experienta avuta in acest teambuilding.......
cred ca fiecare si-a redescoperit o latura uitata in acest team building "simplu" ...Spun simplu pt ca din exterior putea fi privit f usor ca o adunatura de oameni chinuindu-se cu niste probe. Dar....n-a fost asa...am invatat cel putin ca in spatele monitoarelor, mormanelor de hartii si nervilor exista altceva mult mai important: OAMENII.
Da....astia suntem noi ...cei care uneori am incetat sa ne mai privim ca pe simpli muritori si ne-am atribuit vrand-nevrand o imagine de robotei.
Am invatat cu totii ca avem nevoie unii de altii....ca un zambet, o fotografie, o masa sau o casa ne "aduna"...
ce frumos le spui tu jorji....
Trimiteți un comentariu